Am vrut zapada si am avut din plin.
Vineri seara ni s-a pus “pata” sa plecam in Parang/Straja pantru ca acolo arata cel mai bine zapada pe webcamuri.
Dupa o zi munca si niste peripetii prin bucuresti si dupa 5 ore de stat la coada la cumparat si montat niste cauciucuri de iarna am hotarat ca nu are sens sa mai dormim si am plecat direct la drum. La ora 5 am reusit sa iesim din Bucuresti si dupa un drum lejer am ajuns la baza telescaunului din parang sambata pe la ora 12. Ne-am echipat repede si am urcat cu telescaunul. Zapada era din belsug dar afanata si skiorii aveau ceva probleme pentru ca nu aveau schiuri potrivite. Nu functiona decat telescaunul. Noi am luat decizia sa mergem pe partia Slima si am inceput sa urcam la picior. Dupa un timp ne-am plcitisit si am incercat sa scurtam drumul insa am facut cea mai mare greseala. Ca sa ne intoarcem de unde ajunsesem ne-a luat 2 ore :) de mers prin zapada pana la genunchi uneori si mai mare. A fost interesant. Am ajuns in cele din urma pe partia B. Am dat o tura si apoi a trebuit sa urcam pe jos ca teleschiul nu functiona. Dupa o masa delicioasa la vila Razvan am coboart pe sub telesecanu pana la baza lui. A fost o tura de vis plina de variatiunii de zapada dar si de pietricele si arbusti.
Duminica am hotarat sa mergem in Straja sa vedem cum e si pe acolo. Aici zapada era la fel dar functionau toate instalatiile si in plus erau si 2 nocturne. Dupa cateva ture “offpiste” am inceput sa ne jucam pe partie. Cativa dintre noi au scos primele rotatii la moguli si au invatat niste buttering tricks noi. Dupa o pauza de ceai ne-am dat pe nocturna pana nu am mai putut. A fost o zi deosebita cu un progress vizibil pentru toti. Pana acum mica escapada in zona petrosani a fost cea mai tare zi a snowboardingului de pana acum.
Daca aveti drum si e zapada. Merita sa va opriti fie in Straja fie in Parang. Preturile la urcari sunt multe prea decente (3-4 lei pe urcare), preturile la mancare sunt si mai mici iar oamenii parca sunt din alta tara.
Sper ca si voi v-ati simtit bine de ziua snowboardingului, daca nu inca mai e timp s-o faceti pentru ca: Every day can be snowboard day!
Spor la dat !
Primul târg dedicat sporturilor de iarnă, organizat de Avanz Fairs& Events, va avea loc între 3 – 6 Decembrie 2009. Snow Show este un eveniment business to business, dar se adreseaza şi consumatorilor finali pasionaţi de sporturile de iarnă.
Scopul declarat al SNOWSHOW este sa devina o ‘Competence Platform’ pentru echipamente şi sporturi de iarnă, pentru a explica vizitatorilor ultimele tehnologii, tendinte, moda si outfit-uri.
Expozantii SNOWSHOW sunt aproximativ 100 branduri internationale de echipamente de iarnă: schi, snowboard, patine, îmbrăcăminte, încălţăminte, hoteluri, tour operatori, linii aeriene, echipamente specializate de iarnă pentru autoturisme, instructori de schi, primării şi altele. Vizitatorii vor putea arde calorii şi se vor antrena pe un simulator de schi – gratuit, vor vedea noile tendinţe în domeniu şi vor putea proba echipamentele de iarnă.
În parcarea din faţa galeriei comerciale vizitatorii vor putea asista la un eveniment de snowboard organizat de H2O, unde riderii se vor întrece în demonstraţii spectaculoase pe o rampă “îmbrăcată” în zăpadă.
Programul este joi şi vineri de la 10 – 22, iar sâmbata şi duminică de la 10 – 24. Intrarea este liberă.
Lista de expozanti:
1.Oficiul National de Turism al Austriei
2.Federatia Romana de Ski Biatlon
3.SANNIN-Gotech, Reusch, Rucanor
4.SABSPORT- K2, Marmot,Trespass, Powerslide, Easton , Nike-Bauer
5.SNOW PATROL- Armada
6.SPORTS GAMES – Fischer, Dalbello, Naxo – schi si Pacific, Gamma, Signum Pro, Sports Tutor, Pokorny – tenis
7.EXPLOSIV GROUP- Blizzard, Explosiv, Thermic, SH Plus
8.TOPTOOLS- Thule, La Prealpina, Farad, Junior, Neumann, Hakr, Peruzzo, Gev
9.AUTO CARACK - Mont Blanc , Atera, Hapro, Kamei, Carmate-Inno, Junior Box, G3, Peruzzo, Rud Florian, Flli. Menabo,Fabbri,
10.SURMONT SPORT- Burton, RED, Anon, Analog, Nikita, Level
11.ZIPER SPORT- Tecnica, Volkl, Marker, Besson, Briko, Goldwin, Holmenkol, Leki, Madshus, Marini Silvano, Rottefella
12.SPIDER IMPEX- Kelme, Luanvi, Lausin Y Vicente
13.H2O- Forum, SpecialBlend, Foursquare Snowboard Outerwear
14.911 Advertising - Nitro, Rome , Raiden, Smith, 32, Demon, Etnies, Armada, Sector 9, Akline, EgoEvents
15.DOMINORUM- Head, Movement, Nidecker, Salomon, Rossignol
16.TAROM
17.HERVIS
18.RINA HOTELS
19. rent-a-skibox.ro-Thule
20.PROSKI SIMULATOR
21. BLUE AIR
22. NEW MONTANA HOTEL
Scopul declarat al SNOWSHOW este sa devina o ‘Competence Platform’ pentru echipamente şi sporturi de iarnă, pentru a explica vizitatorilor ultimele tehnologii, tendinte, moda si outfit-uri.
Expozantii SNOWSHOW sunt aproximativ 100 branduri internationale de echipamente de iarnă: schi, snowboard, patine, îmbrăcăminte, încălţăminte, hoteluri, tour operatori, linii aeriene, echipamente specializate de iarnă pentru autoturisme, instructori de schi, primării şi altele. Vizitatorii vor putea arde calorii şi se vor antrena pe un simulator de schi – gratuit, vor vedea noile tendinţe în domeniu şi vor putea proba echipamentele de iarnă.
În parcarea din faţa galeriei comerciale vizitatorii vor putea asista la un eveniment de snowboard organizat de H2O, unde riderii se vor întrece în demonstraţii spectaculoase pe o rampă “îmbrăcată” în zăpadă.
Programul este joi şi vineri de la 10 – 22, iar sâmbata şi duminică de la 10 – 24. Intrarea este liberă.
Lista de expozanti:
1.Oficiul National de Turism al Austriei
2.Federatia Romana de Ski Biatlon
3.SANNIN-Gotech, Reusch, Rucanor
4.SABSPORT- K2, Marmot,Trespass, Powerslide, Easton , Nike-Bauer
5.SNOW PATROL- Armada
6.SPORTS GAMES – Fischer, Dalbello, Naxo – schi si Pacific, Gamma, Signum Pro, Sports Tutor, Pokorny – tenis
7.EXPLOSIV GROUP- Blizzard, Explosiv, Thermic, SH Plus
8.TOPTOOLS- Thule, La Prealpina, Farad, Junior, Neumann, Hakr, Peruzzo, Gev
9.AUTO CARACK - Mont Blanc , Atera, Hapro, Kamei, Carmate-Inno, Junior Box, G3, Peruzzo, Rud Florian, Flli. Menabo,Fabbri,
10.SURMONT SPORT- Burton, RED, Anon, Analog, Nikita, Level
11.ZIPER SPORT- Tecnica, Volkl, Marker, Besson, Briko, Goldwin, Holmenkol, Leki, Madshus, Marini Silvano, Rottefella
12.SPIDER IMPEX- Kelme, Luanvi, Lausin Y Vicente
13.H2O- Forum, SpecialBlend, Foursquare Snowboard Outerwear
14.911 Advertising - Nitro, Rome , Raiden, Smith, 32, Demon, Etnies, Armada, Sector 9, Akline, EgoEvents
15.DOMINORUM- Head, Movement, Nidecker, Salomon, Rossignol
16.TAROM
17.HERVIS
18.RINA HOTELS
19. rent-a-skibox.ro-Thule
20.PROSKI SIMULATOR
21. BLUE AIR
22. NEW MONTANA HOTEL
Duminica, am primit un telefon pe la 7:00: “Bah esti gata? In 10 min sunt la tine”. Stiam cine e, stiam ce voia dar nu eram sigur ce vreau eu. Am mers pe mana sortii si am zis: “Ok! Te astept!”.
Mi-am facut repede bagajul. Am tras niste toale pe mine am scos placa din boxa am sters-o de praf am lipit un stiker pe ea si in 10 mine am fost gata. Ne-am urcat toti in masina si am purces spre cabana Capra din Muntii Fagaras. Am zis ca trebuie sa fie ceva zapada pe acolo. Am bagat un somn pe durm si m-am trezit pe transfagarasean fara zapada si cu o stare maxima de voma… Am oprit am borat am plecat mai departe… Am mai mers vreo 10 min si am zarit-o. Era alba si inghetata dar era peste tot. Wow! Am putut urca pana la intrarea in tunel.
Drumul a fost curat doar cu cateva petice de gheata. Ne-am echipat si am plecat pe jos prin tunel spre Lacul Balea. Dupa ceva caterinka si glume de hollween prin bezna din tunel am iesit la lumina si ghici ce… Era zapada destula pentru ce aveam noi in cap. Am studiat relieful. Am dat doua, trei ture printre stanci si apoi am facut un minikiker si ne-am distrat pe el. Nu a lipsit ceata, nu a lipsit frigul dar nici soarele nu a lipsit. Pe scurt a fost foarte fain pentru prima zapada de anul asta, dar sa lasam pozele sa vorbeasca!
Asta asa ca sa ne mai amagim un pic… Dar e clar – vine iarna!
Azuga – nici o sansa momentan.
Balea – pare sa mearga de un jibbing printre bolovani.
Azuga – nici o sansa momentan.
Balea – pare sa mearga de un jibbing printre bolovani.
Modernizarea DN 67 C, numit "Transalpina", care traversează Munţii Şureanu, Munţii Lotrului şi Munţii Parâng va contribui substanţial la revigorarea turismului de pe Valea Sebeşului, o zonă cu potenţial deosebit din acest punct de vedere.
Consiliul Judeţean Alba intenţionează să dezvolte o staţiune turistică la standarde europene, cu 7 pârtii de schi şi toate dotările necesare, într-o zonă cu condiţii naturale deosebite, la Poarta Raiului. Directorul Dan Popescu din cadrul CJ Alba a precizat că valoarea estimată a investiţiei se ridică la 34 de milioane de euro, bani care vor fi obţinuţi fie prin fonduri europene, fie prin investiţii private. Domeniul va dispune de telegondolă şi telescaune, precum şi de o bază Salvamont.
Un investitor privat a început deja amenajarea unei pârtii şi a unei instalaţii de teleschi la baza Vârfului Şureanu din Munţii Sebeşului, la aproximativ 1,5-2 kilometri de Cabana Şureanu. Aceasta este practic prima pârtie ce va funcţiona într-o zonă ce se aşteaptă să explodeze în viitorii ani din punctul de vedere al interesului turistic. Pârtia este situată nu departe (la aproximativ 2 km) de Poarta Raiului, o viitoare staţiune aflată deocamdată doar la stadiul de proiect.
A fost depus spre finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional (dezvoltarea infrastructurii de transport) şi un proiect ce vizează reabilitarea drumului judeţean 704, în lungime de circa 15 kilometri, care face legătura între Barajul Oaşa, Luncile Prigoanei şi Poarta Raiului, zonă în care un investitor privat vrea să amenajeze şi să dezvolte un alt domeniu schiabil, în suprafaţă totală de 20.000 de metri pătraţi, cu 10 pârtii pe o lungime totală de 11,8 kilometri. Urcarea la acestea se va face prin intermediul a patru instalaţii pe cablu, pârtiile urmând a avea dificultate medie şi uşoară, cu lungimi cuprinse între 650 de metri şi 2.000 de metri. Valoarea investiţiei este de circa două milioane de euro şi se estimează că va fi finalizată în cel mult un an.
Consiliul Judeţean Alba intenţionează să dezvolte o staţiune turistică la standarde europene, cu 7 pârtii de schi şi toate dotările necesare, într-o zonă cu condiţii naturale deosebite, la Poarta Raiului. Directorul Dan Popescu din cadrul CJ Alba a precizat că valoarea estimată a investiţiei se ridică la 34 de milioane de euro, bani care vor fi obţinuţi fie prin fonduri europene, fie prin investiţii private. Domeniul va dispune de telegondolă şi telescaune, precum şi de o bază Salvamont.
Un investitor privat a început deja amenajarea unei pârtii şi a unei instalaţii de teleschi la baza Vârfului Şureanu din Munţii Sebeşului, la aproximativ 1,5-2 kilometri de Cabana Şureanu. Aceasta este practic prima pârtie ce va funcţiona într-o zonă ce se aşteaptă să explodeze în viitorii ani din punctul de vedere al interesului turistic. Pârtia este situată nu departe (la aproximativ 2 km) de Poarta Raiului, o viitoare staţiune aflată deocamdată doar la stadiul de proiect.
A fost depus spre finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional (dezvoltarea infrastructurii de transport) şi un proiect ce vizează reabilitarea drumului judeţean 704, în lungime de circa 15 kilometri, care face legătura între Barajul Oaşa, Luncile Prigoanei şi Poarta Raiului, zonă în care un investitor privat vrea să amenajeze şi să dezvolte un alt domeniu schiabil, în suprafaţă totală de 20.000 de metri pătraţi, cu 10 pârtii pe o lungime totală de 11,8 kilometri. Urcarea la acestea se va face prin intermediul a patru instalaţii pe cablu, pârtiile urmând a avea dificultate medie şi uşoară, cu lungimi cuprinse între 650 de metri şi 2.000 de metri. Valoarea investiţiei este de circa două milioane de euro şi se estimează că va fi finalizată în cel mult un an.
Fischer Sports Group a început încă din 2001 să îşi genereze energia pentru fabrica lor din Ried (Austria) într-o centrală care funcţioneză pe biomasă. Acum şi producţia de schiuri de la Mukachevo (Ucraina) a fost trecută pe energie regenerabilă, ceea ce face din Fischer primul şi deocamdată singurul producator de schiuri din lume care dă atâta importanţă aspectului ecologic.
Fischer e implicat de mulţi ani în obţinerea energiei din surse regenerabile. Ultima lor investiţie constă în dublarea cantităţii de energie obţinută din biomasă pentru fabrica de schiuri din Ucraina. Centrala termică pe biomasă tocmai a intrat în funcţiune, chiar înainte de începerea iernii şi deschiderea sezonului de schi. Ea produce 5,5 MW şi la constructia ei au fost folosite cele mai avansate tehnologii şi sisteme de filtrare, reprezentând o contribuţie majoră din partea Fischer în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor asumate de ţările care au aderat la protocolul de la Kyoto. (E interesant să vezi şi cine nu a aderat!)
Fabrica din Ucraina are 950 de angajaţi şi produce în jur de 700.000 de perechi de schiuri (alpin şi fond) pentru piaţa globală.
Fischer se clasează astăzi printre companiile high-tech din industria schiului. Mulţi sportivi de vârf se bazează pe echipamentul galben al celor de la Fischer şi anii de experienţă înglobaţi în produsele lor. Din 1976 până azi aproape jumătate dintre medaliile olimpice de la probele de schi alpin şi schi fond au fost câştigate pe schiuri Fischer. Susţinută de retehnologizarea implementată cu succes, compania are o structura financiară solidă şi priveşte viitorul cu mare optimism.
Ceea ce nu poate decât sa ne bucure. Aşteptam şi alte iniţiative care sa reducă emisiile de CO2.
Iar pentru cine nu a prins idea, folosirea energiei produse prin arderea combustibililor fosili este una dintre cauzele principale ale încălzirii globale. Iar despre asta vom mai vorbi în curând :)
Fischer e implicat de mulţi ani în obţinerea energiei din surse regenerabile. Ultima lor investiţie constă în dublarea cantităţii de energie obţinută din biomasă pentru fabrica de schiuri din Ucraina. Centrala termică pe biomasă tocmai a intrat în funcţiune, chiar înainte de începerea iernii şi deschiderea sezonului de schi. Ea produce 5,5 MW şi la constructia ei au fost folosite cele mai avansate tehnologii şi sisteme de filtrare, reprezentând o contribuţie majoră din partea Fischer în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor asumate de ţările care au aderat la protocolul de la Kyoto. (E interesant să vezi şi cine nu a aderat!)
Fabrica din Ucraina are 950 de angajaţi şi produce în jur de 700.000 de perechi de schiuri (alpin şi fond) pentru piaţa globală.
Fischer se clasează astăzi printre companiile high-tech din industria schiului. Mulţi sportivi de vârf se bazează pe echipamentul galben al celor de la Fischer şi anii de experienţă înglobaţi în produsele lor. Din 1976 până azi aproape jumătate dintre medaliile olimpice de la probele de schi alpin şi schi fond au fost câştigate pe schiuri Fischer. Susţinută de retehnologizarea implementată cu succes, compania are o structura financiară solidă şi priveşte viitorul cu mare optimism.
Ceea ce nu poate decât sa ne bucure. Aşteptam şi alte iniţiative care sa reducă emisiile de CO2.
Iar pentru cine nu a prins idea, folosirea energiei produse prin arderea combustibililor fosili este una dintre cauzele principale ale încălzirii globale. Iar despre asta vom mai vorbi în curând :)
Corbu cu stil liber from corbu viorel on Vimeo.
A nins în România! Mai mult in nord-vest, dar nu numai. Cavnic, Arieşeni, Bâlea, Parâng, Straja au mai mult zăpadă, dar a nins şi la Braşov.
Ninsoarea din octombrie nu vine în fiecare an, dar se întâmplă destul de des. Dacă ai ceva experienţă în ale snowboardului şi te mişti repede poţi să dai ceva coborâri.
Zăpada de octombrie ţine în mod normal doar vreo 2 zile aşa că avantajaţi sunt cei care locuiesc aproape de staţiuni şi eventual au ceea ce se cheamă "placă de pietre", adică o placă de sacrificiu pentru momentele în care te arde să te dai şi nu e destulă zăpadă.
Ştim cât de mult vrei la snowboard, aşa că sunt câteva lucruri pe care trebuie să le ştii, pentru că riscul este mai mare atunci când nu e foarte multă zăpadă.
În România se întâmplă ca staţiunile nu îşi asume responsabilitatea pentru siguranţa ta nici în timpul sezonulu, aşa că trebuie să fii conştient că eşti pe cont propriu în afara sezonului. E foarte important să nu mergi singur. Şi pentru distracţie, dar cu atât mai mult dacă se întâmplă ceva e bine să ai prieteni cu tine! În caz de nevoie sună la 0-SALVAMONT adica 0725826668 dacă eşti pe munte sau la 112 dacă eşti în sau lângă oraş.
Ideal este sa mergi într-o zonă unde peste vară e iarbă. Oricum ai mare atenţie la pietre, crengi, buturugi, şanţuri şi alte obstacole de care nu te loveşti iarna, când e mai multă zăpadă. Sunt mulţi oameni care s-au accidentat din cauza asta! Poartă cască + protecţii de coloană şi fund.
Asta e! Cunoaşte-ţi limitele şi distrează-te cu prietenii. Învaţă trickuri noi şi fă-ţi noi prieteni.
Până una alta vezi cum ninge la Cavnic!
Primii fulgi de nea au căzut, astăzi, 13.10.2009 , în Pasul Gutâi, în Pasul Tihuţa şi în Munţii Parâng, blocând circulaţia deorece nu există utilaje
care să intervină.
În Maramureş, stratul de zăpadă a ajuns la cinci centimetri, iar râurile de munte Cavnic şi Strâmbu s-au umflat, după patru zile de ploaie, în ciuda faptului că zona a fost afectată de secetă timp de trei luni.
În Pasul Tihuţa ninsoarea, care a început la ora 17:00, a fost însoţită de vânt puternic.
Salvamontiştii avertizează
„Vremea e rea, plouă şi bate vântul. Noi suntem la cota 1700 unde plouă, dar mai sus, la 2000 de metri ninge, e lapoviţă”, a declarat Dumitru Bârlida, şeful Salvamont Parâng. El i-a avertizat pe cei care vor veni la munte să se echipeze corespunzător.
În Munţii Parâng stratul de zăpadă era deja depus de câţiva centimetri, astăzi după-amiază. Ninsoarea a continuat puternic astfel încât drumul judeţean ce
urcă până la punctul de întoarcere a telescaunului era greu accesibil.
„În 20 de minute s-au depus doi centimetri. Ninge puternic, e viscol şi sunt –3 grade Celsius, iar drumul
a devenit greoi. De la zona Saivane în sus nu se mai poate circula cu maşină neechipată corespunzător pentru condiţii de iarnă”, a declarat unul dintre cabanierii din
Parâng.
Echipele salvamontiştilor şi jandarmilor montani nu au întâmpinat, ieri, probleme, în staţiune nefiind turişti.
Serviciile de telescaun vor fi gratuite in perioada 6 - 8 aprilie in statiunea Busteni, pentru a spori numarul turistilor, potrivit primarului Emanoil Savin.
Conform spuselor sale, intr-o interventie la Realitatea TV, se asteapta ninsori la munte in aceasta perioada.
Savin a adaugat ca rata de ocupare a unitatilor de cazare din Busteni este de doar 20 de procente, statiunea fiind afectata de criza economica.
"Intreaga Valea Prahovei sufera", a spus Savin. "Busteniul este poarta Bucegilor, avem peste 200 de trasee turistice, dar lipseste agrementul", a adaugat el.
Potrivit ministrului Turismului, Elena Udrea, turismul romanesc sufera de lipsa de optiuni pentru diverse activitati, romanii ducandu-se la munte sau la mare doar in perioada de sezon, cand pot schia, respectiv face baie.
Extreme Sport Event va fi organizat in Brasov de AdTeam si va avea loc în perioada 09-12 aprilie 2009, la International Trade Center şi va putea fi vizitată între orele 10:00 - 19:00.
La prima editie a acestui eveniment va vor astepta peste 30 de companii cu echipamente si accesorii pentru sporturi extreme.
Conceptul evenimentului Extreme Sport Event a fost creat pentru companiile care importa / distribuie echipamente si accesorii dedicate sporturilor extreme. Scopul prezentarea celor mai noi idei, soluţii şi tendinţe din domeniile vizate.
Expozitia este structurata pe mai multe domenii, astfel incercam sa oferim solutia completa pasionatilor de sporturi extreme:
Motor Extreme: ATV-uri, motocliclete, snowmobile, echipamente de protectie, imbracaminte, incaltaminte, casti, accesorii, piese de schimb
Water Extreme: barci, kayak, barci cu motor, skijet-uri, surfing, kiteboarding, windsurfing, scufundari, echipamente de protectie, accesorii
Winter Extreme: ski, snowboard, legaturi, clapari, bootsi, accesorii, imbracaminte, incaltaminte, echipamente de protectie, accesorii
Air Extreme: parapanta, parasutism, echipamente de protectie, accesorii
City Extreme: - skateboard, BMX, role, climbing
Mountain Extreme: mountainbike-uri, alpinism, trekking
Extreme Navigation: sisteme GPS, sisteme de salvare
Extreme Performance: suplimente nutritive, energizante
Indoor Extreme: echipamente pentru sali de aerobic, fitness, jogging si intretinere corporala
Outdoor: - camping, vanatoare, pescuit, echitatie, corturi, saci de dormit, rucsaci, imbracaminte, incaltaminte, echipamente de protectie, accesorii
Extreme Sport Event va avea mai multe puncte de atractie pentru vizitatori insotite de demonstratii. Special pentru vizitatorilor vom amenaja un panou de escalada, un traseu pentru bike trial, o rampa pentru skateri si rolleri, traseu pentru automodele, concurs de grafitti. Organizatorii de evenimente si concursuri vor avea standuri speciale pentru popularizarea competitiilor si sportului in general.
Pe site-ul evenimentului puteti gasi toate informatiile legate de acest eveniment: www.sport-event.ro
Schiul alpin şi snowboard-ul sunt două sporturi care par apropiate la prima vedere. În realitate ele sunt foarte diferite şi nu au în comun decât faptul că se practică pe zăpadă. La schi, greutatea corpului se schimbă de pe un picior la altul. La snowboard e nevoie de fineţuri, pentru că greutatea se mută de pe călcâie pe vârfuri şi invers.
ISTORIE. După cel de-al doilea război mondial, pasionaţii de surf au zis că e momentul să treacă şi pe zăpadă. La început, plăcile se rupeau uşor, iar accidentările erau foarte grave. În general, acest sport este practicat de cei care vor să rupă stilul, de cei care s-au săturat de schi.
În România, unii administratori de pârtii interzic accesul cu placa de snowboard pe pârtie pe motiv că cei care îl practică nu ştiu să folosească aşa cum trebuie echipamentul şi formează taluzuri în zonele mai abrupte. Adevărata revoluţie s-a produs în anii ’80, atunci când mulţi dintre schiori au acceptat să treacă pe placă. După părerea unora, în 10 ani, numărul celor care practică snowboard-ul îl va depăşi pe cel al celor care se dau cu schiurile.
VARIETĂŢI. Plăcile de snowboard sunt foarte diferite, aşa că atunci când vrei să-ţi cumperi una este bine să ştii ce vrei să faci cu ea. Dacă nu eşti un nebun care vrea să încerce senzaţii tari pe balustradă şi nici un maniac după viteză, e bine să îţi iei un snowboard pentru free-ride.
Adevărul este că cele mai tari senzaţii pe placă le trăieşti atunci când mergi pe munte imediat după ninsoare şi te dai prin pulver de cel puţin o jumătate de metru. Alegerea snowboard-ului este strâns legată de alegerea clăparilor. Asta, pentru că lăţimea plăcii este dictată de numărul pe care îl porţi la picior.
Ai grijă ca vârful sau călcâiul clăparilor, cărora li se mai spune şi boots, să nu se apropie la mai puţin de un centimetru de canturi. Dacă acest lucru se petrece, atunci când vei merge pe pârtie o să ai surpriza să frânezi brusc, să cazi rău şi să te accidentezi destul de grav. Iar snowboard-ul nu e sport extrem.
* ARIESENI (AB) - 90 CM - SE SCHIAZA
* AZUGA (PH) - 25 CM - SE SCHIAZA
* BABANA (AG) - 0 CM - nu se schiaza
* BAIA BORSA (MM) - 1 CM - NU SE SCHIAZA
* BAILE HARGHITA (HG) - 40 CM - SE SCHIAZA
* BAILE HOMOROD (HG) - 40 CM - SE SCHIAZA
* BAILE SUGAS (CV) - 2 CM - NU SE SCHIAZA
* BAISOARA (CJ) - 26 CM - SE SCHIAZA
* BALEA LAC (SB) - 250 CM - SE SCHIAZA
* BORSA (MM) - 25 CM - SE SCHIAZA
* BRAN (BV) - 15 CM - SE SCHIAZA
* BUSTENI (PH) - 45 CM - SE SCHIAZA
* C-LUNG MOLDOVENESC (SV) - 1 CM - SE SCHIAZA
* CARLIBABA (SV) - 16 CM - SE SCHIAZA
* CAVNIC (MM) - 20 CM - SE SCHIAZA
* CHEILE BUTII (HD) - 1 CM - NU SE SCHIAZA
* CIUMANI (HG) - 20 CM - SE SCHIAZA
* COMANDAU (CV) - 30 CM - SE SCHIAZA
* DANGAU MARE (CJ) - 2 CM - NU SE SCHIAZA
* DURAU (NT) - 17 CM - SE SCHIAZA
* FELEAC (CJ) - 0 CM - NU SE SCHIAZA
* GHELINTA (CV) - 2 CM - NU SE SCHIAZA
* HIDISELUL DE SUS (BH) - 2 CM - NU SE SCHIAZA
* IASI (IS) - 0 CM - NU SE SCHIAZA
* IZVOARE (MM) - 2 CM - NU SE SCHIAZA
* IZVORUL MURES (HG) - 6 CM - NU SE SCHIAZA
* MADARAS (HG) - 20 CM - SE SCHIAZA
* MERESTI (HG) - 16 CM - NU SE SCHIAZA
* MIERCUREA CIUC (HG) - 3 CM - NU SE SCHIAZA
* MOECIU (BV) - 3 CM - NU SE SCHIAZA
* MOGOSA (MM) - 9 CM - NU SE SCHIAZA
* MUNTELE MIC (CS) - 30 CM - SE SCHIAZA
* PALTINIS (SB) - 3 CM - NU SE SCHIAZA
* PARAUL RECE (BV) - 0 CM - NU SE SCHIAZA
* PARING (HD) - 36 CM - SE SCHIAZA
* PASUL VALCAN (HD) - 34 CM - SE SCHIAZA
* PIATRA FANTANELE (BN) - 4 CM - NU SE SCHIAZA
* PIATRA NEAMT (NT) - 2 CM - SE SCHIAZA
* POIANA BRASOV (BV) - 20 CM - SE SCHIAZA
* PRAID (HG) - 9 CM - NU SE SCHIAZA
* PREDEAL (BV) - 15 CM - SE SCHIAZA
* RANCA (GJ) - 73 CM - SE SCHIAZA
* RAU DE MORI (HD) - 4 CM - NU SE SCHIAZA
* SACELE (BV) - 3 CM - NU SE SCHIAZA
* SANMARTIN (HG) - 2 CM - NU SE SCHIAZA
* SANT (BN) - 2 CM - NU SE SCHIAZA
* SEMENIC (CS) - 30 CM - SE SCHIAZA
* SINAIA (PH) - 80 CM - SE SCHIAZA
* SOVATA (MS) - 14 CM - NU SE SCHIAZA
* STANA DE VALE (BH) - 22 CM - NU SE SCHIAZA
* STRAJA (HD) - 65 CM - SE SCHIAZA
* SUCEVITA (SV) - 1 CM - NU SE SCHIAZA
* SUIOR (MM) - 3 CM - NU SE SCHIAZA
* TOLVAJOS (HG) - 20 CM - SE SCHIAZA
* TOPLITA (HG) - 2 CM - NU SE SCHIAZA
* VALEA RECE (HG) - 4 CM - NU SE SCHIAZA
* VATRA DORNEI (SV) - 13 CM - SE SCHIAZA
* AZUGA (PH) - 25 CM - SE SCHIAZA
* BABANA (AG) - 0 CM - nu se schiaza
* BAIA BORSA (MM) - 1 CM - NU SE SCHIAZA
* BAILE HARGHITA (HG) - 40 CM - SE SCHIAZA
* BAILE HOMOROD (HG) - 40 CM - SE SCHIAZA
* BAILE SUGAS (CV) - 2 CM - NU SE SCHIAZA
* BAISOARA (CJ) - 26 CM - SE SCHIAZA
* BALEA LAC (SB) - 250 CM - SE SCHIAZA
* BORSA (MM) - 25 CM - SE SCHIAZA
* BRAN (BV) - 15 CM - SE SCHIAZA
* BUSTENI (PH) - 45 CM - SE SCHIAZA
* C-LUNG MOLDOVENESC (SV) - 1 CM - SE SCHIAZA
* CARLIBABA (SV) - 16 CM - SE SCHIAZA
* CAVNIC (MM) - 20 CM - SE SCHIAZA
* CHEILE BUTII (HD) - 1 CM - NU SE SCHIAZA
* CIUMANI (HG) - 20 CM - SE SCHIAZA
* COMANDAU (CV) - 30 CM - SE SCHIAZA
* DANGAU MARE (CJ) - 2 CM - NU SE SCHIAZA
* DURAU (NT) - 17 CM - SE SCHIAZA
* FELEAC (CJ) - 0 CM - NU SE SCHIAZA
* GHELINTA (CV) - 2 CM - NU SE SCHIAZA
* HIDISELUL DE SUS (BH) - 2 CM - NU SE SCHIAZA
* IASI (IS) - 0 CM - NU SE SCHIAZA
* IZVOARE (MM) - 2 CM - NU SE SCHIAZA
* IZVORUL MURES (HG) - 6 CM - NU SE SCHIAZA
* MADARAS (HG) - 20 CM - SE SCHIAZA
* MERESTI (HG) - 16 CM - NU SE SCHIAZA
* MIERCUREA CIUC (HG) - 3 CM - NU SE SCHIAZA
* MOECIU (BV) - 3 CM - NU SE SCHIAZA
* MOGOSA (MM) - 9 CM - NU SE SCHIAZA
* MUNTELE MIC (CS) - 30 CM - SE SCHIAZA
* PALTINIS (SB) - 3 CM - NU SE SCHIAZA
* PARAUL RECE (BV) - 0 CM - NU SE SCHIAZA
* PARING (HD) - 36 CM - SE SCHIAZA
* PASUL VALCAN (HD) - 34 CM - SE SCHIAZA
* PIATRA FANTANELE (BN) - 4 CM - NU SE SCHIAZA
* PIATRA NEAMT (NT) - 2 CM - SE SCHIAZA
* POIANA BRASOV (BV) - 20 CM - SE SCHIAZA
* PRAID (HG) - 9 CM - NU SE SCHIAZA
* PREDEAL (BV) - 15 CM - SE SCHIAZA
* RANCA (GJ) - 73 CM - SE SCHIAZA
* RAU DE MORI (HD) - 4 CM - NU SE SCHIAZA
* SACELE (BV) - 3 CM - NU SE SCHIAZA
* SANMARTIN (HG) - 2 CM - NU SE SCHIAZA
* SANT (BN) - 2 CM - NU SE SCHIAZA
* SEMENIC (CS) - 30 CM - SE SCHIAZA
* SINAIA (PH) - 80 CM - SE SCHIAZA
* SOVATA (MS) - 14 CM - NU SE SCHIAZA
* STANA DE VALE (BH) - 22 CM - NU SE SCHIAZA
* STRAJA (HD) - 65 CM - SE SCHIAZA
* SUCEVITA (SV) - 1 CM - NU SE SCHIAZA
* SUIOR (MM) - 3 CM - NU SE SCHIAZA
* TOLVAJOS (HG) - 20 CM - SE SCHIAZA
* TOPLITA (HG) - 2 CM - NU SE SCHIAZA
* VALEA RECE (HG) - 4 CM - NU SE SCHIAZA
* VATRA DORNEI (SV) - 13 CM - SE SCHIAZA
Ninsorile din această săptămână au fost mai consistente ca niciodată. Cabanierii îşi freacă mâinile de fericire, deoarece în multe staţiuni montane se va putea schia şi de Paşte.
Iubitorii sporturilor de iarnă trăiesc vremuri frumoase. Zăpada a îmbrăcat din nou în straie de sărbătoare staţiunile montane, acolo unde sunt cele mai bune condiţii de schi care au existat în această iarnă.
VALEA JIULUI. Cândva o zonă minieră, Valea Jiului a ajuns acum să trăiască din turism. În Parâng, salvamontiştii spun că avalanşele se pot declanşa foarte uşor în zona Vf. Baciu, Vf. Parângu Mic, Vf. Cârja şi Vf. Parâng. Din acest motiv, turiştilor le este interzis să urce mai sus de zona releelor de telefonie. La Straja, vremea nu dă nici un semn că suntem în luna martie, atunci când de obicei se schia făcând slalom printre brânduşe. Stratul de zăpadă la baza Pârtiei Constantinescu are un metru grosime, în vreme ce spre vârf sunt zone în care trece şi de doi metri.
PAŞI ÎNAINTE. Vremea schimbătoare de ieri nu i-a speriat deloc pe turiştii care au ajuns în Straja. A fost când soare, când ceaţă, când ninsoare. De toate pentru toţi. Cei care au schiat pe Pârtia Mutu au avut surpriza să constate că se poate schia la fel de bine şi în dreapta teleschiului. Anul viitor este posibil ca acolo să fie construit un telescaun, astfel că turiştii vor scăpa de coada de la instalaţiile de transport pe cablu.
Iubitorii sporturilor de iarnă trăiesc vremuri frumoase. Zăpada a îmbrăcat din nou în straie de sărbătoare staţiunile montane, acolo unde sunt cele mai bune condiţii de schi care au existat în această iarnă.
VALEA JIULUI. Cândva o zonă minieră, Valea Jiului a ajuns acum să trăiască din turism. În Parâng, salvamontiştii spun că avalanşele se pot declanşa foarte uşor în zona Vf. Baciu, Vf. Parângu Mic, Vf. Cârja şi Vf. Parâng. Din acest motiv, turiştilor le este interzis să urce mai sus de zona releelor de telefonie. La Straja, vremea nu dă nici un semn că suntem în luna martie, atunci când de obicei se schia făcând slalom printre brânduşe. Stratul de zăpadă la baza Pârtiei Constantinescu are un metru grosime, în vreme ce spre vârf sunt zone în care trece şi de doi metri.
PAŞI ÎNAINTE. Vremea schimbătoare de ieri nu i-a speriat deloc pe turiştii care au ajuns în Straja. A fost când soare, când ceaţă, când ninsoare. De toate pentru toţi. Cei care au schiat pe Pârtia Mutu au avut surpriza să constate că se poate schia la fel de bine şi în dreapta teleschiului. Anul viitor este posibil ca acolo să fie construit un telescaun, astfel că turiştii vor scăpa de coada de la instalaţiile de transport pe cablu.